O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentală a existenței, a societății și a modului în care gândim.

După o prezentare generală a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice și școli și tradiții filosofice, sunt abordate subiecte specifice în filosofie, precum Dumnezeu (religia), binele și răul (etica), drepturile animalelor, filosofia politicii, aparență și realitate, filosofia științei, filosofia minții, și arta (estetica).

Filosofia este studiul problemelor generale și fundamentale cu privire la chestiuni precum existența, cunoașterea, valorile, rațiunea, mintea și limba. Metodele filosofice includ întrebări, discuții critice, argumente raționale și prezentări sistematice. Întrebările filosofice clasice includ atât întrebări abstracte (Este posibil să cunoști ceva și să o demonstrezi? Ce este cel mai real?) cât și întrebări mai practice și concrete (Există o modalitate optimă de a trăi? Este mai bine să fii drept sau nedrept? Au oamenii liberul arbitru?)

Filosofia se distinge de alte modalități de abordare a acestor probleme prin abordarea critică, în general, sistematică, și dependența de argumentele raționale.

Alte investigații sunt strâns legate de artă, știință, politică sau alte activități. De exemplu, este frumusețea obiectivă sau subiectivă? Există multe metode științifice sau doar una? Este utopia politică un vis plin de speranță sau fantezie fără speranță? Principalele sub-domenii ale filosofiei academice includ metafizica ("preocupată de natura fundamentală a realității și a ființei"), epistemologia (despre "natura și bazele cunoașterii [și]... limitele și valabilitatea ei"), etica, estetica, filosofia politică, logica, filosofia științei și istoria filosofiei occidentale.

Multe dezbateri filosofice care au început în antichitate sunt încă dezbătute și astăzi.

CUPRINS:

7 Bine și rău (Etica)

- 7.1 Etica

- - Definirea eticii

- - Etica aplicată

- - - Abordarea modernă

- - Etica descriptivă

- - - Ce este etica descriptivă?

- - - Lawrence Kohlberg: Un exemplu de etică descriptivă

- - Etica normativă

- - - Teorii etice normative

- - - Forța de legătură

- - - - Motivarea moralității

- 7.1.1 Meta-etica

- - Întrebări meta-etice

- - Teoriile semantice

- - - Centralism și non-centralism

- - Ontologie morală

- - Epistemologie morală

- 7.2 Filosofia culturii

- - Discursuri moderne timpurii

- - - Romantismul german

- - - Romantismul englez

- 7.3 Filosofia mediului

- - Probleme contemporane

- - Istoria modernă

- - - Miscarea ecologică profunda

- - Mediul și evoluția

- - Ecologia umanistă (umanismul de mediu)

- - - Evoluția și relativizarea acesteia

- 7.4 Filosofia dragostei

- - Teorii actuale

- - Tradițiile occidentale

- - - Rădăcini clasice

- - - Petrarhism

- - - Scepticismul galician

- - Tradițiile orientale

- 7.5 Etica deontologică

- - Filosofii deontologice

- - - Kantianismul

- - - Teoria poruncii divine

- - - Deontologia contemporană

- - - Deontologia și consecințialismul

- 7.6 Etica creștină

- - Dezvoltare istorică

- - - Surse

- - - Noul Testament

- - - Creștinismul timpuriu

- - - Scolasticismul și tomismul

- - - Etica creștină modernă

- - Virtuți și principii

- - Critici

- 7.7 Etica kantiană

- - Rezumat

- - - Bunăvoință și îndatorire

- - - - Obligații perfecte și imperfecte

- - - Imperativul categoric

- - - - Universalizabilitate

- - - - Umanitatea ca scop în sine

- - - - Formula autonomiei

- - - - Împărăția Finală

- - Influențe asupra eticii kantiene

- - Semnificația eticii kantiene

- - - Influențați de etica kantiană

- - - - Karl Marx

- - - - Jürgen Habermas

- - - - Karl Popper

- - - - John Rawls

- - - - Jacques Lacan

- - - - Thomas Nagel

- - - Eticiștii kantieni contemporani

- - - - Onora O'Neill

- - - - Marcia Baron

- - Critici ale eticii kantiene

- - - Friedrich Schiller

- - - G. W. F. Hegel

- - - Arthur Schopenhauer

- - - Friedrich Nietzsche

- - - John Stuart Mill

- - - Jean-Paul Sartre

- - - Michel Foucault

- - - Etica virtuții

- - - Autonomie

- 7.8 Consecințialism

- - Filosofii

- - - Consecințialismul de stat

- - - Utilitarism

- - - Egoismul etic

- - - Altruismul etic

- - - Consecințialismul regulilor

- - - Consecințialismul pe două niveluri

- - - Consecințialismul motivațional

- - - Consecințialism negativ

- - - Etica teleologică

- - - Actele și omisiunile, și "doctrina actelor și omisiunilor"

- - Probleme

- - - Îndrumări de acțiune

- - - - Observatorul ideal

- - - - Observatorul real

- - - Consecințe pentru cine

- - - - Focalizat pe agent sau neutru pe agent

- - - - Focalizată pe om?

- - - Valoarea consecințelor

- - - Etica virtuții

- - - Scopul final

- - Etimologie

- - Critici

- 7.9 Utilitarism

- - Etimologie

- - Fundal istoric

- - - Filosofia chineză

- - - Filosofia occidentală

- - Utilitarismul clasic

- - - Jeremy Bentham

- - - John Stuart Mill

- - - - Plăcerile superioare și inferioare

- - - - „Dovada” lui Mill a principiului utilității

- - Evoluții din secolul XX

- - - Utilitarismul ideal

- - - Utilitarismul de acte și de reguli

- - - Utilitarismul pe două niveluri

- - - Utilitarismul de preferință

- - Mai multe tipuri de utilitarism

- - - Utilitarismul negativ

- - - Utilitarismul de motiv

- - Considerații suplimentare

- - - Fericirea medie vs. fericirea totală

- - - Motive, intenții și acțiuni

- - Utilitarismul de regulă

- - - Formularea lui Mill

- - - Utilitarismul de regulă puternic

- - - Utilitarismul de regulă slab

- - Critica utilitarismului

- - - Utilitatea cuantificării

- - - Utilitatea ignoră justiția

- - - Prezicerea consecințelor

- - - Obiecție de cerință

- - - Agregarea utilității

- - - Calcularea utilității eșuează

- - - Criticiile obligațiilor speciale

- - - Critici ale teoriei valorilor utilitariste

- - - Critici bazate pe datorie

- - - Ferma de copii

- 7.10 Teoria (etica) virtuții

- - Concepte cheie

- - Istoria virtuții

- - - „Turnura aretaică” contemporană

- - Subiecte în etica virtuții

- - - Etica virtuții ca o categorie

- - - Virtutea și politica

- - - Etica virtuții aplicate

- - - - Filosofia socială și politică

- - - - Educaţie

- - - - Asistența medicală și etica medicală

- - - - Tehnologia și virtuțile

- - Critica teoriei virtuții

- - - Subsumată în deontologie și utilitarism

- - - Utopianism și pluralism

- 7.11 Naturalism

- - Origini și istorie

- - Etimologie

- - Descriere

- - Furnizarea ipotezelor necesare științei

- - Naturalism metafizic

- - Naturalism metodologic

- - Critici ale naturalismului

- - - Alvin Plantinga

- - - Robert T. Pennock

- - - W. V. O. Quine

- - - Karl Popper

- 7.12 Relativismul moral

- - Variații

- - - Descriptiv

- - - - Meta-etic

- - - - Normativ

- - Istorie

- - Relativismul meta-etic

- - - Științific

- - - - Moralitatea și evoluția

- - - Filosofic

- - - - R. M. Hare

- - - - Walter Terence Stace

- - - - Sărăcia filosofică

- - - - Alte critici

- - - Religios

- - - - Catolicismul roman

- - - - Budismul

- - - Literar

- 7.13 Emotivism

- - Istorie

- - Susținători

- - - A. J. Ayer

- - - C. L. Stevenson

- - - - Primul model de analiză

- - - - Al doilea model de analiză

- - - - Metode de argumentare

- - Critica emotivismului

- - - Influența magnetică

- - - Realismul moral al lui Philippa Foot

- - - Utilizare standard și setare standard

8 Animale (Drepturile animalelor)

- Cogniția animalelor

- - Canonul lui Morgan

- - De la anecdote la laborator

- - Semicentenarul comportamental

- - Revoluția cognitivă

- În filosofie

- - Conceptul de animale-mașină

- - Ipoteza Gaia

- - Critica termenului "animal" și a conceptului de "viață animală"

- 8.1 Drepturile animalelor

- - Dezvoltarea istorică în Occident

- - - Statutul moral și animalele în lumea antică

- - - Secolul 17: Animalele ca automate

- - - - Legile timpurii de protecție a animalelor în Europa

- - - - René Descartes

- - - Tratarea animalelor ca datorie a omului față de sine

- - - - John Locke, Immanuel Kant

- - - Secolul al XVIII-lea: Centralitatea sentienței

- - - - Jean-Jacques Rousseau

- - - - Jeremy Bentham

- - - Secolul al XIX-lea: Apariția jus animalium

- - - - Arthur Schopenhauer

- - - - Percy Bysshe Shelley

- - - - John Stuart Mill

- - - - Charles Darwin

- - - - SPCA americană, Frances Power Cobbe, Anna Kingsford

- - - - Friedrich Nietzsche

- - - - Henry Salt

- - - Secolul XX: Mișcarea drepturilor animalelor

- - - - Dezvoltarea veganismului

- - - - Creșterea utilizării animalelor

- - - - Formarea grupului Oxford

- - - - Publicarea Animal Liberation

- - - - Subculturi și drepturile animalelor

- - - Secolul XXI: Dezvoltări

- - - - Petiții pentru Habeas Corpus

- 8.2 Animal-mașină

- - Nașterea ipotezei

- - Consecințe

- 8.3 Suferința la animale

- - Durerea la animale

- - - Experiența durerii

- - - Argumentul-prin-analogie

- - Cruzimea față de animale

- - - Definiție și puncte de vedere

- - Abordarea filosofică

- - - Istoria suferinței la animalele sălbatice

- - - Ecologia ca valoare intrinsecă

- - - Animalul sălbatic ca o reducere la absurd

- 8.4 Specism

- - Istorie

- - - Originea termenului

- - - Răspândirea ideii

- - Argumente în favoarea specismului

- - Critica specismului

- - - Comunitatea morală, argument din cazuri marginalizate

- - - "Mintea discontinuă"

- - Holocaustul animalelor

- - Centralitatea conștiinței

- 8.5 Antispecism

- - Antispecismul și religia

- - Surse teoretice și filosofice ale antispecismului

- - - Critica filosofică a termenilor „Animal” și „propriu omului”

- - Critica epistemologică

- 8.6 Au animalele drepturi?

- - Utilitarismul

- - Subiecți-ai-unei-vieți

- - Aboliţionism

- - Contractarianism

- - Teoria drepturilor prima facie

- - Feminismul și drepturile animalelor

- - Transumanism

- - Critici privind drepturile animalelor

- - - R. G. Frey

- - - Carl Cohen

- - - Richard Posner

- - - Roger Scruton

- 8.7 Îndatoriri indirecte față de animale

- - Critica îndatoririi

- - - Negarea îndatoririi față de animale

- - - Drepturile animalelor

9 Politica (Filosofia politicii)

- Etimologie

- - Clasificări

- Istoria politicii de stat

- - Statul

- Sursa puterii în politică

- - Puterea din punct de vedere pragmatic

- - Autoritatea şi legitimitatea

- - - Autoritatea tradiţională

- - - Autoritatea charismatică

- - - Autoritatea legal-raţională

- - Suveranitatea

- Tematici

- - Forme de organizare politică

- - Politica globală

- - Corupția politică

- - Partide politice

- - Politica, disciplină academică

- Valori politice

- - Stânga - dreapta

- - Autoritar-libertarian

- - Critici ale spectrului politic

- 9.1 Filosofia politicii

- - Istorie

- - - Tradiții antice

- - - - India antică

- - - - China antică

- - - - Grecia antică

- - - Creștinismul medieval

- - - - Sfântul Augustin

- - - - Sfântul Toma Aquino

- - - Epoca de Aur islamistă

- - - - Ibn Khaldun

- - - Europa medievală

- - - Renașterea europeană

- - - - Niccolò Machiavelli

- - - Iluminismul european

- - - - John Locke

- - - - John Stuart Mill

- - - - Benjamin Constant

- - - - Thomas Hobbes

- - - - Jean-Jacques Rousseau

- - - Industrializarea și epoca modernă

- - - Perioada contemporană

- 9.2 Filosofia dreptului

- - Jurisprudență analitică

- - Jurisprudența normativă

- - Abordări filosofice ale problemelor juridice

- 9.3 Egalitatea socială

- - Ontologic

- - Oportunitatea

- - Condiția socială

- - Rezultate

- 9.4 Egalitatea de rezultate

- - Comparații cu concepte conexe

- - Conceptul în argumentul politic

- - Filosofia politică

- - - Conflația cu marxismul, socialismul si comunismul

- - Critica egalității de rezultate

- 9.5 Discriminarea forței de muncă

- - Definiție

- - Explicații neoclasice

- - - Înclinațiile pentru discriminare

- - - Discriminarea statistică

- - Abordarea non-neoclasică

- - - Modelul suprapopulării

- - - Modele instituționale

- - - - Piața internă a muncii

- - - - Locuri de muncă primare și secundare

- - Critica abordării neoclasice

- - Bazele teoretice ale discriminării referitoare la ocuparea forței de muncă

- - - Teorii juridice: explicate prin cazul SUA

- - - Teorii structurale

- 9.6.1 Discriminarea inversă

- - Critici ale discriminării inverse

- 9.7 Egalitatea politică: Democrația

- - Caracteristici

- - Istoria democrației

- - - Origini istorice și societăți proto-democratice

- - - - Origini antice

- - - Evul Mediu

- - - Era moderna

- - - - Perioada modernă timpurie

- - - - Secolele XVIII și XIX

- - - - Secolele XX și XXI

- - Tipuri de democrații guvernamentale

- - - Forme de bază

- - - - Direct

- - - - Reprezentativ

- - - - Parlamentar

- - - - Prezidenţial

- - - - Hibrid sau semi-direct

- - - Variante

- - - - Monarhie constituțională

- - - - Republica

- - - - Democrația liberală

- - - - Socialist

- - - - Anarhist

- - - - Sortare

- - - - Consociativ

- - - - Democrația consensului

- - - - Supranațională

- - - - Incluzivă

- - - - Politica participativă

- - - - Cosmopolită

- - - - Democrație creativă

- - - - Democrație ghidată

- - Democrația non-guvernamentală

- - Teorie

- - - Aristotel

- - - Teoria republicană timpurie

- - - Argumentare

- - - - Agregativă

- - - - Deliberativă

- - - - Radicală

- - Dezvoltare

- - Critici ale democrației

- - - Ineficiențe

- - - Regula populară ca fațadă

- - - Regula Mob

- - - Instabilitate politică

- - - Alegeri frauduloase

- - - Opoziţia

- 9.7.1 Democraţia directă

- - Mişcări contemporane pentru democraţia directă

- - Evoluţia democraţiei directe

- - - Democraţia ateniană

- - - Republica romană

- - - Elveţia

- - - Statele Unite

- - - Democraţia electronică

- - Trilema reformei democratice

- 9.7.2 Democrația reprezentativă

- - Competențele reprezentanților

- - Istorie

- - Critica democrației reprezentative

- - - Soluții propuse

- 9.8 Libertatea

- - Liberul arbitru

- - Libertatea sau libertatea de acțiune personală și socială

- 9.8.1 Libertatea de acțiune

- - Filosofie

- - Politică

- - Istorie

- - - Contractul social

- - Ideologii

- - - Liberalism

- - - Libertatea republicană

- - - Socialism

- - - Marxism

- - - Anarhism

- - Premise culturale

- 9.8.2 Libertatea negativă

- - Prezentare generală

- - Istorie

- - Libertatea negativă și autoritatea: Hobbes și Locke

- 9.8.3 Libertatea pozitivă

- - Prezentare generală

- - Istorie

- - Exemple

- 9.8.4 Libertatea de exprimare

- - Originea libertății de exprimare

- - - Relația cu alte drepturi

- - Democrație și interacțiune socială

- - Limitări

- - - Internetul și societatea informațională

- - - Libertatea de informare

- - - Cenzura pe Internet

- - Istoria disidenței și a adevărului

- 9.9 Pedeapsa

- - Definiții

- - - În filosofie

- - - În psihologie

- - - În socio-biologie

- - - - Exemple împotriva pedepselor sociobiologice

- - Critica

- - - Distructivitatea gândirii și îmbunătățirea

- 9.10 Justiția retributivă

- - Scopuri

- - Istorie

- - Principii

- - - Proporționalitatea

- - Subtipuri

- - Critici

- - - Alternative

- 9.11 Teoria descurajării

- - Conceptul

- - - Proporționalitatea

- - - Reciprocitatea

- - - Credibilitatea coercitivă

- - Teoria descurajării raționale

- - - Echilibrul militar

- - - Semnalizarea și putere de negociere

- - - Reputația de soluționare

- - - Interese în joc

- - Armele nucleare și descurajarea

- - Descurajarea modernă

- - Critica teoriei descurajării

- 9.12 Protecția societății (Securitatea națională)

- - Definiții

- - Dimensiunile securității naționale

- - - Siguranța fizică

- - - Securitatea politică

- - - Securitatea economică

- - - Securitatea ecologică

- - - Securitatea energiei și a resurselor naturale

- - - Securitatea informatică

- - - Securitatea infrastructurii

- - Probleme în protecția societății (securitatea națională)

- - - Coerența abordării

- - - Securitate națională vs. transnațională

- - - Impactul asupra libertăților civile și a drepturilor omului

- 9.13 Reformism

- - Istorie

- - Critica reformismului

- 9.14 Nesupunerea civică

- - Istorie

- - Etimologie

- - Teorii

- - - Violent vs. non-violent

- - - Revoluționar vs. nerevoluționar

- - - Colectiv vs. solitar

10 Aparență și realitate (Realitatea)

- Folosirea filosofică modernă

- Științific

- Mecanic

- Grup și social

- 10.1 Realitatea

- - Concepte înrudite

- - - Viziuni și teorii ale lumii

- - Filosofia occidentală

- - - Ființa

- - - Percepţie

- - - Obiecte abstracte și matematica

- - - Proprietăți

- - - Timp si spațiu

- - - Lumi posibile

- - - Teorii ale întregului și filosofia

- - - Realitatea fenomenologică

- - - Ipoteze sceptice

- - Științe fizice

- - - Realism științific

- - - Realism și localitate în fizică

- - - Rolul observatorului în mecanica cuantică

- - - Multivers

- - - Teorii științifice despre tot

- - Tehnologie

- - - Realitatea virtuală și spațiul cibernetic

- - - „RL” în cultura internetului

- 10.2 Filosofia percepției

- - Categorii de percepție

- - Explicații filosofice ale percepției

- - Reprezentarea spațială

- 10.3 Realismul naiv (direct)

- - Prezentare generală

- - Realism naiv și științific sau realism direct și indirect

- - - Realismul și fizică cuantică

- - Realitate virtuală și realism

- 10.4 Argumentul iluziei

- - Argumentul iluziei, critica realismului direct

- - Critica argumentului iluziei

- 10.5 Argumentul visului

- - Rezumat

- - Paradoxul lui Hutton

- - Simularea realității

- - Discuție critică

- 10.6 Halucinația

- 10.7 Memoria

- - Neuroștiințe cognitive

- 10.8 Cogito, ergo sum

- - În scrierile lui Descartes

- - - Discurs asupra metodei

- - - Meditații metafizice

- - - Principiile filosofiei

- - - Căutarea adevărului

- - - Alte forme

- - Interpretare

- - Predecesori

- - Critici

- - - Utilizarea lui „eu”

- - - Kierkegaard

- - - Williams

- - - Heidegger

- - - John Macmurray

- 10.9 Realismul reprezentativ (indirect)

- - Istorie

- - Critica realismului indirect (reprezentativ)

- - Teoria adverbială

- 10.10 Fenomenologia

- - Prezentare generală

- - Prezentare istorică a utilizării termenului

- - Varietăți de fenomenologie

- - Concepte

- - - Intenționalitatea

- - - Intuiţia

- - - Dovada

- - - Noesis și noema

- - - Empatia și intersubiectivitatea

- - - Lumea vieții

- - Investigații logice a lui Husserl (1900/1901)

- - Transcendentalismul de după Idei (1913)

- - Realism

- - Existenţialism

- - Gândirea orientală

- - Abordări la tehnologie

- - - Heidegger

- - - Dreyfus

- 10.11 Fenomenalism

- - Critici

- 10.12 Cauzalitate

- - Concept

- - - Metafizică

- - - - Ontologie

- - - - Epistemologie

- - - - Semnificație geometrică

- - - - Voliția

- - - Cauze necesare și suficiente

- - - Contrastat cu condiționale

- - - Cauza discutabilă

- - Teorii

- - - Teorii contrafactuale

- - - Cauză probabilistică

- - - Calculul cauzal

- - - Învățarea structurii

- - - Teoriile derivării

- - - Teoriile manipulării

- - - Teoriile proceselor

- - Istorie

- - - Filosofia hindusă

- - - Filosofia budistă

- - - Baha'i

- - - Filosofia occidentală

- - - - Aristoteliană

- - - Evul Mediu

- - - - După Evul Mediu

- - Realismul cauzal

11 Știința (Filosofia științei)

- Ce este ştiinţa?

- Ramuri ale științei

- - Științele naturii

- - Stiinţele sociale

- - Științele formale

- Cercetarea științifică

- - Metode științifice

- - - Matematica și științele formale

- - Filosofia ştiinţei

- - - Certitudine și știință

- - - Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă

- Comunitatea științifică

- - Ramuri și domenii

- - Instituţii

- - Literatura

- Practica științifică

- - Cercetarea fundamentală și aplicată

- - Cercetarea în practică

- - Impactul practic al cercetării științifice

- - Femeile în știință

- - Politica științei

- - Perspectivele media

- - Utilizarea politică

- - Știința și publicul

- Clasificarea ştiinţelor

- 11.1 Filosofia științei

- - Introducere

- - - Definirea științei

- - - Explicația științifică

- - - Justificarea științei

- - - Observație inseparabilă de teorie

- - - Scopul științei

- - - Valori și știință

- - Istoria

- - - Pre-modernă

- - - Modernă

- - - Pozitivismul logic

- - - Thomas Kuhn

- - Abordări curente

- - - Ipoteze axiomatice

- - - Coerentism

- - - Orice e bun

- - - Sociologia cunoașterii științifice

- - - Filosofia continentală

- - Alte subiecte

- - - Reductionism

- - - Responsabilitatea socială

- 11.2 Metode științifice

- - Prezentare generală

- - - Procesul

- - - - Formularea unei întrebări

- - - - Ipoteza

- - - - Predicția

- - - - Testarea

- - - - Analiza

- - - Exemplu ADN-ului

- - - Alte componente

- - - - Replicarea

- - - - Examinarea externă

- - - - Înregistrarea și partajarea datelor

- - Investigații științifice

- - - Proprietățile cercetării științifice

- - - Credințe și prejudecăți

- - - Logica argumentării științifice

- - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate

- - Elemente ale metodei științifice

- - - Caracterizări

- - - Incertitudine

- - - Definire

- - - Caracterizări ale ADN

- - - Un alt exemplu: precesiunea lui Mercur

- - Aspecte ale metodelor ştiinţifice

- - - Observaţia

- - - Ipoteza

- - - Predicţia

- - - Verificarea

- - - Evaluarea

- - Comunicarea și comunitatea

- - - Evaluarea colegială (inter pares)

- - - Documentarea și replicarea

- - - Arhivarea

- - - Partajarea datelor

- - - Limitări

- - - Dimensiunile practicii

- - Filosofia și sociologia științei

- - - Rolul hazardului în descoperire

- - Relația cu matematica

- - - Relația cu statistica

- - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice

- 11.3 Raţionamentul inductiv

- - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv

- - Istorie

- - - Filosofia antică

- - - Filosofia modernă timpurie

- - - Filosofia modernă târzie

- - - Filosofia contemporană

- - - - Bertrand Russell

- - - - Gilbert Harman

- - Critici

- - - Prejudecăţi

- - Tipuri de raționament inductiv

- - - Generalizare

- - - Silogismul statistic

- - - Inducția simplă

- - - Argumentul din analogie

- - - Inferența cauzală

- - - Predicția

- - - Inferența bayesiană

- - - Inferența inductivă

- 11.3.1 Problema inducției

- - Formularea problemei

- - - Originile antice și timpurii moderne

- - - David Hume

- - - Noua ghicitoare a lui Nelson Goodman a inducției

- - Interpretări notabile

- - - Hume

- - - David Stove și Donald Williams

- - - Karl Popper

- 11.4 Falsificabilitatea

- - Prezentare generală

- - Falsificarea naivă

- - - Două tipuri de declarații: observaționale și categorice

- - - Inferența categorică inductivă

- - - - Falsificarea deductivă

- - Falsificaționism

- - Criteriul de demarcare

- - - Verificaționism

- - - Utilizarea în instanțe judecătorești

- - Critici ale falsificaționismului

- - - Filosofi contemporani

- - - Kuhn și Lakatos

- - - Feyerabend

- - - Sokal și Bricmont

- - - Economie

- - - Evoluţie

- - - Creaționismul biblic

- - - Istoricism

- - - Matematică

- - Citate

- 11.5 Filosofia educației

- - Filosofii ale educației

- - - Idealism

- - - - Platon (424/423 î.e.n. - 348/347 î.e.n.)

- - - - Immanuel Kant (1724-1804)

- - - Realism

- - - - Aristotel (384 î.e.n. - 322 î.e.n.)

- - - - Ibn Sina (980 - 1037)

- - - - Ibn Tufail (1105 - 1185)

- - - - John Locke (1632–1704)

- - - - Jean-Jacques Rousseau (1712–1778)

- - - - Harry S. Broudy (1905–1998)

- - - Scolastica

- - - - John Milton (1608–1674)

- - - Pragmatism

- - - - John Dewey (1859–1952)

- - - - William Heard Kilpatrick 1871–1965)

- - - - Noddings Nel (1929–)

- - - Existenţialism

- - - Teoria critică

- - - - Paulo Freire (1921–1997)

- - Filosofii normative ale educației

- - - Perenialism

- - - - Allan Bloom (1930–1992)

- - - Educație clasică

- - - - Charlotte Mason (1842–1923)

- - - Esențialism

- - - - William Chandler Bagley (1874–1946)

- - - Reconstituționism social și pedagogie critică

- - - - Maria Montessori (1870–1952)

- - - Waldorf

- - - - Rudolf Steiner (1861–1925)

- - - Educație democratică

- - - - A. S. Neill (1883–1973)

- - - Progresivism

- - - - John Dewey (1859–1952)

- - - - Jean Piaget (1896–1980)

- - - - Jerome Bruner (1915–2016)

- - - Neșcolarizarea

- - - - John Holt

- - - Educație contemplativă

- 11.6 Filosofia istoriei

- - Tipuri

- - Istoria pre-modernă

- - Istorie ciclică și liniară

- - Istoria durabilă

- - Concepte

- - - Filosofia cronologiei

- - - Filosofia cauzalității

- - - Filosofia neutralității

- - Teorii operative

- - - Abordări teleologice

- - - Georg Wilhelm Friedrich Hegel

- - - Thomas Carlyle

- - - Evoluționismul social

- - Teorii contextuale

- - - Karl Marx

- - - Michel Foucault

- - Alte abordări

- - - Istoria narativă

- - - Nayef Al-Rodhan

- - Educație și propagandă

- 11.7 Filosofia matematicii

- - Istorie

- - - Filosofia contemporană

- - Teme majore

- - - Realism matematic

- - - Antirealism matematic

- - Școli contemporane de gândire

- - - Artistic

- - - Platonism

- - - Matematicism

- - Logicism

- - - Formalism

- - - Convenţionalism

- - - Intuiționism

- - - - Constructivism

- - - - Finitism

- - - Structuralism

- - - Teoriile minții întruchipate

- - - - Realismul aristotelic

- - - - Psihologism

- - - - Empirism

- - - Ficționalism

- - - Constructivism social

- - - Dincolo de școlile tradiționale

- - - - Eficiența nerezonabilă

- - - - Cele două sensuri ale lui Popper ale enunțurilor numerice

- - - - Filosofia limbajului

- - Argumente

- - - Argumentul indispensabil pentru realism

- - - Argumentul epistemic împotriva realismului

- - Estetică

- 11.8 Scientism

- - Definiții

- - Relevanța în dezbaterile despre știință și religie

- - Filosofia științei

- - Retorica științei

- - Religie și filosofie

- - Raționalizarea și modernitatea

12 Mintea (Filosofia minții)

- Definiții

- Facultățile mentale

- Conținutul mental

- - Memetica

- Relația cu creierul

- Mințile ne-umane

- - Inteligența animalelor

- - Inteligența artificială

- 12.1 Filosofia minții

- - Problema minte-corp

- - Soluții duale pentru problema minte-corp

- - - Argumente pentru dualism

- - - Dualismul interacționist

- - - Alte forme de dualism

- - - - Paralelismul psihofizic

- - - - Ocazionalism

- - - - Dualismul proprietății

- - - - Teoria aspectului dual

- - - - Dualismul experimental

- - - - Hilomorfism

- - Soluții moniste la problema minte-corp

- - - Monisme fizice

- - - - Behaviorism

- - - - Teoria identității

- - - - Funcționalism

- - - - Fizicalism nereductiv

- - - - Emergentism slab

- - - - Materialismul eliminativ

- - Misterianism

- - Critica lingvistică a problemei minte-corp

- - Naturalismul și problemele sale

- - - Qualia

- - - Intenționalitatea

- - Filosofia percepției

- - Filosofia minții și știința

- - - Neurobiologie

- - - Informatică

- - - Psihologie

- - - Știința cognitivă

- - Filosofia minții în tradiția continentală

- - Subiecte legate de filosofia minții

- - - Liberul arbitru

- - - Sinele

- 12.2 Filosofia psihologiei

- 12.3 Problema minte-corp

- - Interacțiunea minte-corp și cauzalitatea mentală

- - Corelații neuronale

- - - Neurobiologie și neurofilosofie

- - - Excitație și conținut

- - Fundal istoric

- - - Buddha

- - - Platon

- - - Aristotel

- - - Influențe ale religiilor monoteiste orientale

- - - Toma Aquino

- - - Descartes

- - - Kant

- - - Huxley

- - - Whitehead

- - - Popper

- - - Searle

- 12.4 Zombi

- - Tipuri de zombi

- - Argumentele zombi

- - Răspunsuri

- - Experimente de gândire conexe

- 12.5 Dualismul minte-corp

- - Tipuri

- - - Dualismul substanței sau dualismul cartezian

- - - Dualismul proprietății

- - - Epifenomenalism

- - - Dualismul predicatelor

- - Viziuni dualiste ale cauzalității mentale

- - - Interacționism

- - - Fizicalism non-reductiv

- - - Epifenomenalism

- - - Paralelism

- - - Ocazionalism

- - - Kantianism

- - Evoluția istorică

- - - Platon și Aristotel

- - - De la neoplatonism la scolasticism

- - - Descartes și discipolii săi

- - - Formulări recente

- - Argumentele pentru dualism

- - - Argumentul subiectiv

- - - Argumentul zombi

- - - Argumentul științelor speciale

- - - Argumentul din identitatea personală

- - - Argumentul din rațiune

- - Argumentele împotriva dualismului

- - - Argumente din interacțiunea cauzală

- - - - Replici

- - - Argumentul din fizică

- - - - Replici

- - - Argumentul din afectarea creierului

- - - Argumentul din dezvoltarea biologică

- - - Argumentul din neuroștiință

- - - Argumentul din simplitate

- 12.5.1 Dualism fără interacțiune (Paralelism psihofizic)

- - Istorie

- - - Malebranche

- - - Spinoza

- - - Leibniz

- 12.6 Fizicalism

- - Definiția fizicului

- - - Definiții bazate pe superveniență

- - - Fizicalismul de realizare

- - - Fizicalismul token

- - Reducționism și emergentism

- - - Reducționism

- - - Emergentism

- - Fizicalism a priori versus a posteriori

- - Alte puncte de vedere

- - - Fizicalismul strawsonian

- 12.7 Teoria identității minte-creier

- - Fundal

- - Versiuni ale teoriei identității de tip

- - - U. T. Place

- - - Feigl și Smart

- - Critica teoriei identității minte-creier

- - - Realizabilitate multiplă

- - - Qualia

- 12.7.1 Teoria identității ocurențelor - Monismul anomal

- - Prezentare generală

- - Argumentul clasic al lui Davidson pentru monismul anomal

- - Interacțiunea cauzală

- - Caracterul nomologic al cauzalității

- - - Legi stricte

- - - Justificarea cauză-lege

- - Anomalismul mentalului

- - - Normativitate

- - - Holism

- - Rezolvarea contradicției

- - Critica monismului anomal

- 12.8 Behaviorism

- - Varietăți

- - - Behaviorism radical

- - Inovații experimentale și conceptuale

- - Relația cu limbajul

- - Educaţie

- - Condiționarea operantă

- - Condiționarea respondentului

- - În filosofie

- - - Legea efectului și condiționarea urmei

- - - Behaviorism molecular versus behaviorism molar

- - - Behaviorismul teoretic

- - Analiza și cultura comportamentului

- - Informatică comportamentală și calcul comportament

- - Critici și limitări

- 12.9 Funcționalism

- - Realizabilitate multiplă

- - Tipuri

- - - Funcționismul mașină-stare

- - - Psiho-funcționalism

- - - Funcționalismul analitic

- - - Funcționalismul homuncular

- - - Funcționalism mecanic

- - Fizicalismul

- - Critica funcționalismului

- - - Creierul Chinei

- - - Camera chinezească

- - - Spectru inversat

- - - Pământul geamăn

- - - Holism de semnificație

- - - Argumente de trivialitate

- 12.10 Problema altor minți (Solipsism)

- - Versiuni

- - - Solipsismul metafizic

- - - Solipsismul epistemologic

- - - Solipsismul metodologic

- - Ideile principale

- - Istorie

- - - Gorgias

- - - Descartes

- - - Berkeley

- - Relația cu alte idei

- - - Idealism și materialism

- - - Dualismul cartezian

- - - Filosofia lui Schopenhauer

- - - Idealism

- - - Raţionalism

- - - Zombi filosofic

- - - Falsifiabilitate și testabilitate

- - - Minimalism

- - - Solipsismul la copiii mici

- - - Hinduism

- - - - Advaita Vedanta

- - - - Samkhya și Yoga

- - - Budism

- 12.11 Argumentul din analogie

- - Structura

- - Analiza argumentelor din analogie

- - - Puterea unei analogii

- - Contraargumente

- - - Falsa analogie

- - - - Exemple

13 Arta (Estetica)

- Definiţii

- Domenii ale artei în evoluţia culturală

- Forme, genuri, mediu, şi stiluri

- Aptitudini şi meşteşuguri

- Scop

- - Funcții nemotivate

- - Funcții motivate

- Controverse

- Teorie

- - Apariția modernismului

- - Noua critică și „eroarea intenționată”

- - „Virajul lingvistic” și dezbaterea sa

- Disputele de clasificare

- - Judecata de valoare

- 13.1 Arte

- - Definiții

- - Istorie

- - - Clasificări

- 13.2 Estetica

- - Estetica si filosofia artei

- - Judecata estetică, universalitatea și etica

- - - Judecata estetică

- - - - Factorii implicați în judecata estetică

- - - Universalii esteticii

- - - Etica esteticii

- - Forme derivate ale esteticii

- - - Estetica post-modernă și psihanaliza

- - - Estetica recentă

- - - Estetica și știința

- - - Adevărul în frumusețe și matematică

- - - Abordări computationale

- - - Estetica evolutivă

- - - Estetica aplicată

- - Critici

- 13.2.1 Estetica aplicată

- - Arhitectura si design interior

- - Arta digitală

- - Educație și științe sociale

- - Design vestimentar

- - Film, televiziune și video

- - Gastronomie

- - Umor

- - Design industrial

- - Tehnologia informației

- - Design peisagistic

- - Literatură

- - Hărți

- - Marketing

- - Matematică

- - Muzică

- - Neuroestetica

- - Artele interpretative

- - Artele bidimensionale și plastice

- - Viața urbană

- - Web design

- - - Cele mai bune practici pentru proiectarea site-urilor estetice

- - - Estetica și credibilitatea proiectării site-urilor web

- 13.3 Asemănarea familială

- - Contextul filosofic

- - Terminologie

- - Aplicații notabile

- - Critica asemănării familiale

- 13.4 Teoria formei semnificative

- - Critici ale teoriei formei semnificative

- 13.5 Idealismul în artă

- 13.6 Teoria instituțională a artei

- 13.7 Arta evolutivă

- - Procesul

- - Redarea non-fotorealistă

- 13.8 Critica artei

- - Definiție

- - Metodologie

- - Istorie

- - - Originile

- 13.9 Reprezentația artistică

- - Arte vizuale, arta reprezentației, reprezentația artistică

- 13.10 Interpretarea estetică

- - Scopuri ale interpretării

- - Unul sau mulți

- - Interpretarea cu destinație

- 13.11 Autenticitatea

- - Autenticitatea provenienței

- - Autenticitate culturală

- - Autenticitatea performanței

- - Autenticitatea expresiei

- - Autenticitatea experienței

- 13.12 Interpretarea documentată istoric

- - Instrumente timpurii

- - - Clavecin

- - - Fortepiano

- - - Viola da gamba

- - - Flaut dulce

- - Cântat

- - Schema

- - Recuperarea practicilor timpurii de interpretare

- - - Interpretarea notației muzicale

- - - Muzica mecanică

- - - Reglare și înălțime

- - - Dovezi iconografice

- - Critica interpretării documentată istoric

- 13.13 Valoarea artistică și falsificarea

- - Obscenitate și merit literar

- - Falsul

- - - Arta documentară

- - Contrafacerea

- - Kitsch