Â
âVenim pe lume echipaČi cu ÂĢDumnezeuÂģ, altfel spus cu nevoia de a da nume vastitÄČii, acelui ÂĢCevaÂģ gÃĸndit ÃŽn toate sensurile posibile ale nelimitatului. Dumnezeu este arhetipul perfecČiunii de care am nevoie pentru a trece dincolo de relativ, de aproximativ, de coruptibil. Dumnezeu e ÂĢcuierulÂģ ontologic ÃŽn care ne agÄČÄm nevoia de absolut, idealul, dorinČa fierbinte, speranČa Či frica de moarte. Nu facem decÃĸt sÄ-l ÃŽnjosim cÄutÃĸndu-l prin ceruri, vÄzduhuri Či galaxii. Pentru a-l gÄsi, ne-ajung galaxiile dinlÄuntru, ÂĢcÄmÄrile infinite ale spiritului nostruÂģ (Sf. Augustin).â
Â
âDumnezeu nu stÄ cu ochii pe tine, nu e arbitrul vieČii tale. Nu pedepseČte, nu rÄsplÄteČte. Este doar reper Či idee. Doar tu stai cu ochii pe Dumnezeu, ca sÄ poČi apoi, avÃĸnd mÄsura a ce se cade Či a ce nu, sÄ stai cu ochii pe tine. Nimic din ce faci bun nu e menit sÄ te salte ÃŽn ochii lui Či sÄ sfÃĸrČeascÄ rÄsplÄtitor cu un loc cÄlduČ ÃŽn rai. Totul, ÃŽn raportarea la el, se petrece pentru a te ÃŽntoarce la tine. Dumnezeu nu te judecÄ, ci te ajutÄ sÄ te judeci prin ochii lui, ca Či cum ar fi Či s-ar uita la tine. Dumnezeu e ÂĢbanca din cerÂģ ÃŽn care ne-am depus tot capitalul moral.
Dar nu e bine sÄ crezi cÄ ai, ÃŽn contul transcendenČei, mai mult decÃĸt ai. Tot ce primeČti primeČti prin ricoČeu din ideea orientativÄ de Dumnezeu. Ãn tot ce faci. Tot prin el ÃŽČi mÄsori derapajele Či cÄderile; la limitÄ, ticÄloČiile de fiinČÄ neÃŽngereascÄ. ÃnsÄ e tare greu sÄ-Či reglezi de-a lungul vieČii cÃĸntarul interior care-Či permite sÄ nu trÄieČti cu o falsÄ imagine de sine. NeexistÃĸnd un tribunal divin, nu vei primi niciodatÄ un certificat de bunÄ purtare. Lui Dumnezeu nu-i ceri, iar el nu-Či dÄ. N-ai cu cine negocia. ObligaČia care-Či revine la ieČirea din viaČÄ este â dacÄ te-ai uitat bine la el â sÄ-Či fi numÄrat singur pÄcatele.â â GABRIEL LIICEANU
Â
IlustraÅŖia de pe copertÄ: Pescar (simbol al lui Isus), mozaic, sec. VI, Biserica SfinÅŖilor Lot Åi Procopius, Khirbet al-Mukhayyat (Nebo), Madaba, Iordania